Florina Drossu Blog | Fotografii ortodoxe, articole creştine bazate pe învăţătura Sfinţilor Părinţi

Astăzi s-a citit pericopa evanghelică a Umblării pe mare a lui Iisus şi a potolirii furtunii:

“În vremea aceea Iisus i-a silit pe ucenici să intre în corabie şi să treacă înaintea Lui pe ţărmul celălalt, până ce El va da drumul mulţimilor. Şi dând drumul mulţimilor, S’a suit în munte, ca să Se roage în deosebi. Şi făcându-se seară, era singur acolo. Iar corabia era la multe stadii departe de ţărm, fiind învăluită de valuri, căci vântul era împotrivă. Iar la a patra strajă din noapte, Iisus a venit la ei umblând pe mare. Văzându-L umblând pe mare, ucenicii s’au înspăimântat, zicând că este nălucă, şi de frică au strigat. Dar El le-a vorbit îndată, zicând: „Indrăzniţi, Eu sunt; nu vă temeţi!” Iar Petru, răspunzând, a zis: „Doamne, dacă eşti Tu, porunceşte să vin la Tine pe apă”. El i-a zis: „Vino!” Iar Petru …

“Iisus le-a zis (fariseilor): Dacă aţi fi orbi n-aţi avea păcat. Dar acum ziceţi: Noi vedem. De aceea păcatul rămâne asupra voastră. (Sfânta Evanghelie după Ioan, capitolul 9, versetul 41).
Orbirea sufletească de care vorbeşte Domnul nostru Iisus Hristos înseamnă în primul rând că acea persoană nu îşi dă seama de starea gravă în care se află. Aceasta duce la moartea sufletească.

Dar ce este moartea sufletească? Înseamnă a nu mai fi receptiv la glasul lui Dumnezeu care ne cheamă: “Veniţi la Mine toţi cei osteniţi şi împovăraţi şi Eu vă voi odihni pe voi. Luaţi jugul Meu asupra voastră şi învăţaţi-vă de la Mine, că sunt blând şi smerit cu inima …

În zilele noastre, tot mai mulţi copii şi adulţi sunt abuzaţi şi rămân cu traume şi sechele, de cele mai multe ori, pentru tot restul vieţii. Cum poate cineva să treacă definitiv peste o traumă proprie? Primul lucru pe care trebuie să îl facă este să se spovedească la un duhovnic iscusit, să participe la sfintele slujbe şi mai ales la Sfânta Liturghie şi la Sfântul Maslu şi să se roage cu credinţă. Dumnezeu, prin harul Său, poate vindeca în scurt timp orice rană! Apoi, să continue “tratamentul duhovnicesc” ajutându-i pe alţi oameni care se află în situaţii cu mult mai grele. Cine are traume, să meargă în spitale, în azile, în orfelinate şi să şteargă cu iubire lacrimile nesecate ale celor suferinzi şi necăjiţi! Cu siguranţă, suferinţa proprie ajunge pe locul doi, iar în timp dobândeşte vindecare.

Revin la tema esenţială pentru toată lumea: fericirea.
Contrar opiniei generale, fericirea nu este ceva exterior. Nu te fac fericit banii, cariera, familia, prietenii. Fericirea este un dar primit de la Dumnezeu primit de oamenii care au inima curată: “Fericiţi cei curaţi cu inima, că aceia vor vedea pe Dumnezeu” (Sfânta Evanghelie după Matei, capitolul 5, versetul 8). Ei Îl văd pe Dumnezeu întâi în creaţie, încep să simtă bucurie, iar mai apoi, unii Îl văd direct. Dăm vina pe mulţi factori pentru că nu ne simţim fericiţi, iubiţi. Să nu uităm că e suficient să Îi cerem fericirea adevărată lui Dumnezeu şi El ne-o va da. Aici şi în veşnicie. Adică mereu. Căci acesta a fost scopul creării oamenilor, să se bucure de tot împreună cu Dumnezeu …

Mă uit cum oamenii construiesc de zor. Câmpul care despărţea înainte Bragadiru de Bucureşti este acum un cartier în toată regula. Blocuri, case, vile, benzinării, magazine. Toţi vecinii din Bragadirul vechi, fie că stau la casă, fie la bloc, renovează, modifică, schimbă. Ce denotă dorinţa aceasta de schimbare, de renovare, de nou? Că nu au găsit încă fericirea. Că nu L-au găsit încă pe Dumnezeu cu adevărat, în sufletul lor. Sigur, oamenii trebuie să se ocupe şi de casă, dar acum parcă este un fenomen general dorinţa aceasta de a ieşi în evidenţă. De a avea cea mai frumoasă casă, cel mai bun apartament, cea mai nouă maşină. Creştinii adevăraţi trebuie să nu uite de sfatul primit de la Mântuitorul nostru Iisus Hristos …

Sfânta Mănăstire Pasărea se află în Judeţul Ilfov, lângă lacul şi pădurea Pustnicu. A fost construită prima biserică de lemn în 1813 de Arhimandritul Timotei.  Biserica din lemn s-a prăbuşit la cutremurul din 1838. În 1846, pe când era stareţ al Sfintei Mănăstiri Cernica, Sfântul Calinic a zidit biserica actuală şi i-a rânduit Tipicul Sfântului Sava. Aici s-a călugărit spre sfârşitul vieţii şi Floarea, mama Sfântului Calinic, primind numele de Filofteia. În 1955, biserica mănăstirii a fost declarată monument istoric şi a fost restaurată de Patriarhul Justinian Marina.

În ultima perioadă, aici a fost un duhovnic renumit, Părintele Macarie Ionită, şi a trecut la Domnul în anul 2007.

De această mănăstire mai ţine Schitul Găneasa, Seminarul Teologic Sfânta Filofteia (Brăneşti) şi un azil de bătrâni.

Hramul mănăstirii este Sfânta Treime (a doua zi de Rusalii). Aici se află părticele din moaştele sfinţilor: Pantelimon, Mina, Mercurie şi ale Cuvioşilor Părinţi ucişi în Sinai şi Rait. …

Stim ca fertilizarea in vitro nu poate fi acceptata de Biserica pentru ca multi embrioni (a se întelege copii cu suflet vesnic, nemuritor!) mor când nu se prind de uter. Acum vreau sa vorbim despre un alt aspect al fertilizarii în vitro, unul mult mai duhovnicesc!

Am citit la Cuviosul Paisie Aghioritul ca nu e bine sa fortam mâna lui Dumnezeu pentru a avea copii. Povestea odata Cuviosul ca erau doi tineri casatoriti care îsi doreau nespus un copil si Îl “bateau la cap” pe Dumnezeu cu cererea lor. Pâna la urma, femeia a nascut un baietel, si peste câtiva ani a murit. Sotul s-a recasatorit cu o femeie mai tânara. Când baiatul avea în jur de 18 ani, tatal l-a surprins în pat cu a doua sa sotie si, orbit, i-a omorât pe amândoi. …

Postând fotografii cu diferite biserici şi mănăstiri din ţară, azi mi-am dat seama că am uitat să dedic un articol tocmai parohiei mele, Bisericii Sfântul Dimitrie Izvorâtorul de Mir din Bragadiru, Ilfov. Îi cer iertare Sfântului Dimitrie şi vă invit să vă bucuraţi de icoanele şi slujbele din acest sfânt lăcaş.

Parohia Bragadiru face parte din Oraşul Bragadiru, judeţul Ilfov.

Biserica de azi, cu hramul Sfântul Dimitrie, este ctitoria familiei Dumitru Marinescu Bragadiru, construită între anii 1897- 1899 şi sfinţită în ziua de 26 octombrie 1899, aşa cum spune însăşi pisania.

Biserica are formă de cruce, prevăzută cu două turle, una mai mare la Pantocrator şi alta mai mică la intrare …

Biserica cu hramul “BUNA VESTIRE”, situată în centrul Ramnicului, a fost zidită în anul 1747 de către jupânii Moldoveanul şi Grigorie, originari din Sibiu, în timpul păstoririi episcopului Climent, fiind înscrisă în lista monumentelor istorice. Unii istorici susţin că înaintea acestei biserici ar fi existat o altă biserică ctitorită de domnitorul Mircea cel Bătrân şi care ar fi fost incendiată de cotropitorii turci, în timpul războiului cu austriecii. În decursul timpului a fost refăcută de mai multe ori. Biserica a fost construită în stil brâncovenesc, de dimensiuni potrivite, fiind destul de rezistentă. Pridvorul bisericii este deschis, se sprijină pe stâlpi sculptaţi din piatră care se presupune că ar face parte din vechea biserică …

Aşa cum aflăm din inscripţie, biserica a fost construită în ultimul an de domnie al lui Mihai Viteazul, adică în anul 1601.Este monument istoric, dar mai ales locaş de rugăciune şi Sfânt Altar de jertfă euharistică. Recomand celor ce trec prin Râmnicu Vâlcea să se închine şi în această sfântă biserică, deosebit de frumoasă şi de curată.

*

De n-ar zidi Domnul casa, în zadar s-ar osteni cei ce o zidesc; de n-ar păzi Domnul cetatea, în zadar ar priveghea cel ce o păzeşte.  în zadar vă sculaţi dis-de-dimineaţă, în zadar vă culcaţi târziu, voi care mâncaţi pâinea durerii, dacă nu v-ar da Domnul somn, iubiţi ai Săi.  (Psalmul 126, 1-2)
*

Domnul este luminarea mea şi mântuirea mea; de cine mă voi teme? Domnul este apărătorul vieţii mele; de cine mă voi înfricoşa? (Psalmul 26, 1-2) …

În pericopa evanghelică de astăzi, care face parte din Cuvântarea de pe Munte, Mântuitorul ne arată că nu trebuie să ne îngrijim atât de mult de cele pământeşti:

http://bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=55&cap=6 (Versetele 22-33)

Şi dacă nu trebuie să alergăm după cele de aici, ce să căutăm oare? La Evanghelia după Ioan, tot Mântuitorul spune că El are apa cea vie: “Iisus a răspuns şi i-a zis: Oricine bea din apa aceasta va înseta iarăşi; dar cel ce va bea din apa pe care i-o voi da Eu nu va mai înseta în veac, căci apa pe care i-o voi da Eu se va face în el izvor de apă curgătoare spre viaţa veşnică.” …

Suntem reci şi suntem răi
Suntem reci şi suntem goi
Nu iubim şi suferim
Nu iubim şi nu zâmbim.

Ce să facem, Doamne Sfinte
Ce să facem, bun Părinte.
Că ne-am învechit în rele
şi-acum nu scăpăm de ele.

Noi nevoie-acum avem
Să Te ştim,  să Te vedem
În Biserica Ta Sfântă
Cu Lumina cea preablândă.

Mulţi spun că societatea s-a schimbat şi că trebuie să se schimbe şi Biserica. Cum adică? Să spună Biserică: “Nu mai e păcat să trăiţi necununati, să fumaţi, să faceţi avorturi”? Asta nu se poate. Acum se dau pogoraminte (îndulciri) la spovedanie ale Sfintelor Canoane, dar păcatele tot păcate se numesc.

*

Credinţa oamenilor a scăzut însă. Legea dată de Dumnezeu e însă aceeaşi! Căci “Iisus Hristos, ieri şi azi şi în veci, este acelaşi.” (Epistola către Evrei a Sfântului Apostol Pavel, capitolul 13, versetul 8). Ba, mai mult, citim în ultimul capitol din Apocalipsă: “Cine e nedrept, să nedreptăţească înainte. …

Ne influenţează oare personalitatea celor cu care intrăm în contact?

Găsim în Sfânta Scriptură: “Cu cel cuvios, cuvios vei fi; şi cu omul nevinovat, nevinovat vei fi. Şi cu cel ales, ales vei fi; şi cu cel îndărătnic Te vei îndărătnici.” (Psalmul 17, 28-29)

Iar în Epistola întâia către Corinteni, Sfântul Apostol Pavel avertizează: “Nu vă lăsaţi înşelaţi. Tovărăşiile rele strică obiceiurile bune.” (Capitolul 15, versetul 33).

Ca să te vezi, trebuie să priveşti în ochii celuilalt. La propriu şi la figurat. Dar ochii celuilalt, sufleteşti sau trupeşti, sunt parte din fiinţa lui. Dacă fiinţa lui este rea, te vezi şi tu rău, căci aşa oglindesc ochii lui. Văzându-te rău, începi să crezi că aşa eşti …